|
Colegul nostru Lucian are o casă de vacanţă pe un deal de la Comarnic, unde am fost invitaţi de mai multe ori. Cu aceste ocazii i-am scris: Unde casa ţi-ai plasat Aeru-i rarefiat, Când venim de Arminden Luăm tub de oxigen ? ∗ La vila ce-ai plasat Acolo sus în deal Ideal ar fi să vin Călare pe un cal. În această-mprejurare Îţi pun încă o întrebare, Să-mi răspunzi făr-amânare, Ai şi grajdul în dotare ? ∗ N-ai evaluat localul Unde vom veni cu calul, Să ne dai date concrete: Cât revine-n margarete? ∗ În ideea c-aş fi mers pe jos am zis: Gâfâi greu şi urc amarnic Pe dealu' de la Comarnic În speranţa că-ntr-un an O s-ajung la Lucian. ∗ Cu casa în vârf de deal Mă gândesc că bine ar Folosi pentru colegi Să montezi funicular. ∗ O problema era şi vremea: O s-avem vreme frumoasă Să putem ieşi din casă ? De nu ştii nimic de vreme Mă gândesc şi chiar că te-aş Sfătui să dai comandă Tocmai la INMH *). *) INMH – Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie ∗ Totuşi până la urmă ne-am hotărât să mergem cu maşina, dar erau şi acum incertitudini: Loc de-ntoarcere găsim Sus in spaţiul tău intim ? Fiindcă-ţi zicem: au contraire Vom urca-n marche-arrière. ∗ L-am prevenit pe Lucian: E un act d-inconştienţă Să ne inviţi la Comarnic, Ai să te căieşti amarnic De-om contrácta dependenţă. dar el şi-a asumat orice risc. ∗ Până la urmă totul a fost frumos şi ce speram s-a îndeplinit: Acolo, de Unu Mai, Ne-am simţit ca şi în Rai Uitând, chiar şi momentan, De-un infern bucureştean. ∗ Avertizare pentru Lucian: Fiind persoane importante Să ne-ntâmpini ca atare, Cu discursuri mai savante Şi cu pâine şi cu sare. ∗ Consideraţii despre casă şi gazdele noastre: Aşezată-n vârf de deal Nu poate fi decât castel De-aceea, cu siguranţă, Bântuie stafii în el. ∗ La castelul tău din coastă, Aşezat pe stâncă dură, Ca şi cavaleri veni-vom: Cu lance şi cu armură. ∗ Aşezaţi în vârf de deal Sunt acolo ca străjerii Şi-anunţă comarnicanii Dac-atacă ienicerii. ∗ Viaţa ştiţi cum e şi cu bune şi cu rele, ca dovadă tocmai când făceam plimbările la Comarnic am pierdut un meci important la fotbal, mi se pare cu naţionala Serbiei: Invitaţi fiind la Comarnic Bucuria ne petrece, Numai c-am pierdut la fotbal, Una caldă, una rece. ∗ Fiindcă Lucian are trei nepoţi superbi (pot fi altfel nepoţii ?) nu puteam să nu remarc: Ai o casă ca-n poveşti Dar de stau şi mă gândesc Cei trei dragi nepoţi ai tăi Sunt de-a dreptul dar ceresc. Şi în general pentru noi toţi aş zice: Îmi închipui că nepoţii Pentru noi bătrânii, bieţii, După lungă aşteptare Sunt încununarea vieţii. ∗ La excursia din primăvară l-am văzut pe băiatul lui Lucian, Horia, cu o barbă deasă, în toamnă n-o mai avea, el spunându-mi că o poartă doar in sezonul rece, în concluzie i-am zis: Cu barba sezonieră Uşor lui Horia îi vine: Atunci când se face vară Barba-i cade de la sine. ∗ Sus acolo cu colegii nu se putea, printre alte bunătăţi, să nu degustăm şi palincă: Unică ca băutură Neaoşa noastră palincă, Căci rimează de minune Cu apelativul “încă”. ∗ La sfârşitul celor trei excursii făcute la Comarnic l-am întrebat pe Lucian: Când dăm buzna peste voi Înţeleg dezavantajul, Acum întrebatu-te-oi: Care este avantajul ? Răspunsul lui Lucian a fost de-a dreptul emoţionant: Avantajul meu, mă jur, E că simt o bucurie Când colegii împrejur Se “scaldă” în veselie . În această împrejurare am concluzionat: Făcând astfel de-afirmaţii Într-o lume dezmăţată, Parcă-mi vin şi palpitaţii Când aud nobila faptă. Asta este-ncununare Multelor vorbe ce spui, Când aud că-ţi dă-ncântare Bucuria-aproapelui. ∗ Lucian la serviciu se ocupă de nanotehnologii: Nanotehnolog la bază, La nivel de electron, Sus acolo la moşie E-un gigaamfitrion. ∗ Tot la Comarnic colega noastră Rodica are o casă de vacanţă dar pe dealul de vizavi faţă de Lucian. Le-am zis: Lucian şi Rodicá, Aşezaţi pe câte-un deal, Pentru a comunica Tulnicul e ideal. |
